Bine, bine n-am ce zice,
Sunteti nascuti pentu a invinge
Cu dulceata poeziilor sale
Totutl ce va sta in cale.
Dar ma intreb eu deseori
Atunci cind zburati voi printre nori
Tot visind,culegeti cuvinte
Lasind inima sa cinte
In urmarirea visului
In imparatia dorului.
Macar vreo data va-ti hotarit
Sa urmariti gindul dorit,
Iubitul sau iubita fata
Sa le admire vredata
Totul ce in inima arde,
Sau sa vezi cum lacrima ii cade
Pe pamintul negru rece,
Atunci cind intelege
Ca a gresit si a ranit
O inima pura ce a iubit,
Ce a iubit fara raspuns
Si de iubire sa lasat dus,
Sa simti atunci melancolia
Si cit de dulce e iubirea.
Cei ce au ibit cu adevara
Iubes sau in lupta cad,
Dar cad cu inima curata
Si nicicind si niciodata
Ei nu vor regreta,
Caci au dat totul pentru iubirea sa.Добавлено (25.05.2008, 03:06)
---------------------------------------------
Cite ceva din creatiile mele
-----------------------------------
Petrecind tristele sari
Din cind in cind imi apare muza,
Ma uit la ziua petrecuta eri
Si cu scirtiit ii ichid usa.
Lasa sa treca cum a mai trecut
Si zilele ce urmeaza,
Ce am putut eu am facut
Trecutul caleami lumineaza.
---------------------------------------
Trist si rece curge ploaia
Vintul bate fara jale,
Lunecos fuge pamintul
Cind mergi de sub picioare.
Totul injur e colorat
In culori friguroase,
Ce se strecura incet
Prin fereastra in casa.
Soarele palid si suparat
Dupa deal incet se ascunde,
Padurile au imbracat
Haina sa plina de umbre.
O liniste ingrozitoare
S-a lasat peste totul,
Si numai picaturile de ploaie
Cad incet pe drumul gol.
Ce straniu, nici nu tuna
Nici nu fulgera ingrozitor,
Sa pus pe ginduri luna
Ascunzinduse dupa un nor.
O poveste foarte trista
A cuprins tot pamintul,
Nui atit de trista ploaia
Cit in cap ce-ti sta gindul.
--------------------------------------
Mereu uitinduma in indepartari
Ma inabusesc ideile,
Imi amintesc ce a fost mai eri
Si cum s-au despartit caile.
Atit de mult timp petrecut
Doar noi doi impreuna,
Iar acum nu am nimic mai mult,
Decit pe tine ura.
Sutem ca focul si cu fulgul
Ce nu se pot atinge,
Acum din foc a ramas rugul
Si afara nu mai ninge.
Eu pustiu plin de nisip
De parca na fost viasa,
De parca n-a mai fost nimic,
N-a ramas nici un fir de ata.
Ne intilnim tot mai rar
Si de parca nu ne cunoastem,
Nu ne mai staruim inzadar
Totul iar sa intoarcem.
Totul a fost adevarat,
Sau doar o joaca,
Pina acum n-am aflat
Si n-o sa aflu niciodata
------------------------------------
De la inceput cred ca ajunge. Astept pareri! (din tim imi cer scuze pantru greselile comise in versuri)
Добавлено (27.05.2008, 01:59)
---------------------------------------------
Daaaaaaaaaaaaaa... Cam raruti intrati in retea. Am citit temele discutate mai inainte dar cu parere de rau nu am gasit nici un vers ce apartine lui BANDITKA, ce chear niciodata nu ai scris nici un vers? cam numi vine a crede. Dar hai sa facem o intelegere, tu scrii macar un vers de al tau iar eu iti fac o poezie despre tine, ce zici? Astept raspuns! Eu ma obisnuesc sa ma tin de cuvint. Iar la aceilalti creatori din partea maea un mare [color=blue]RESPECT!
Aveti versuri minunate.
